BOALA PARKINSON

BOALA PARKINSON

Leziunile degenerative ale sistemului nervos extrapiramidal sunt reprezentate de boala Parkinson şi sindromul parkinsonian.

Boala Parkinson  este foarte frecventă (1-3 la mie din po­pu­laţia globului), apare îndeosebi după vârsta de 50 de ani, mai fecvent la bărbaţi. Evoluţia este lentă, progresivă, spre agra­va­re, iar netratată boala duce la complicaţii care pun în pericol viaţa pacientului.

Debutul bolii este insidios, cu semne puţin caracteristice: oboseală, mersul devine lent, neînsoţit de mişcarea braţelor, trunchiul înclinat anterior, vocea scade în intensitate, facies inex­presiv, apar dureri nesistematizate (la ceafă, rădăcina membrelor), stări de anxietate, uşoară depresie.

Treptat, se sistematizează câteva semne particulare: rigidi­tatea corpului – hipertonie, cu bradikinezie, tremurături, insta­bilitate posturală.

Rigiditatea este determinată de creşterea tonusului în toate grupele musculare. Această hipertonie se menţine în timpul mo­bi­­lizării („în roată dinţată”), fiind plastică. Mişcările sunt în­cetinite, dispar cele automate, iniţierea se face cu dificultate, in­com­plet ca amplitudine, iar mersul cu paşi mici şi apropiaţi de sol.

Tremurăturile apar la extremităţile distale ale segmentelor, neintenţionale, exagerate de emoţii şi oboseală. Sunt lente, regulate ca amplitudine, dispar atunci când persoana face mişcări intenţionate. În cazurile grave se pot extinde şi la buze, bărbie.

Instabilitatea posturală este determinată de tulburările reflexelor posturale, fapt ce afectează fixarea, rectitudinea, re­dresarea corpului. Se păstrează mecanismele anti­gra­vitaţionale.

După semne, poate exista o formă clinică în care predomină tremurăturile, cu prognostic mai bun, evoluţie lentă, fără tulbu­rări psihice, sau o formă cu bradikinezie, evoluţie rapidă şi in­sta­larea demenţei senile.

Alte semne clinice: facies inexpresiv (hipomimie), clipit rar, tulburări în vorbire din cauza hipokineziei faciale, disfacie (se îneacă uşor).

La nivelul membrului superior este prezent un tremur con­tinuu al degetelor („număratul banilor”). Scrisul este mic şi tre­murat. Mişcările sunt lente la nivelul întregului membru, dar pre­ci­se, când sunt intenţionate.

Mersul este tipic, cu aspect de dezechilibrare continuă, paci­entul având capul proiectat anterior, cifoză dorsală, genu flexum. Forţa de propulsie este prin aplecarea trunchiului ante­rior, centrul de greutate este proiectat în faţa suprafeţei de sprijin, ceea ce obligă efectuarea unui pas pentru a nu cădea în faţă. În formele avansate,  mersul este târşit, cu sprijin pe pe­rete/mobile şi în timp ce se deplasează, pacientul nu mai pot efectua şi alte activităţi – păstrează formele de mişcare care se pot efectua într-un singur plan.

 Treptat se produc redori articulare, tulburări trofice (sub­ponderali), de echilibru (nu se mai poate deplasa singur), degra­dare psihică.

Sindromul parkinsonian/parkinsonismul este reprezentat de o degenerare determinată de ateroscleroză, predominant pe ganglionii bazali, ceea ce explică simptomele asemănătoare bolii Parkinson. Are mai mult un caracter ereditar. Tratamentul are rezultate mai bune decât în boala Parkinson.

     Evaluarea pacientului diagnosticat cu boala Parkinson

Presupune o evaluare globală iniţială şi una motorie.

Evaluarea iniţială apreciază în primul rând modificările apărute asupra vieţii pacientului, în urma îmbolnăvirii; un examen neurologic global.

Evoluţia bolii diferenţiază 4 stadii:

  1. Stadiul iniţial – uşoară hipertonie, jenă în mişcare;
  2. Stadiul de intensitate medie – creşte hipertonia, apariţia tremurăturilor, rigiditate;
  3. Stadiul avansat – hipertonie şi instabilitate psiho-motorie care impun o asistenţă continuă;
  4. Stadiul final – pacientul este imobilizat la pat/cărucior, cu atrofii şi redori, retracţii tendinoase, tulburări respiratorii şi psihice.

Bilanţul motor începe cu consemnarea eventualelor acci­dente sau traumatisme, date despre debutul bolii, evaluarea mersului (ce distanţe poate parcurge, mărimea timpului în care poate parcurge o distanţă limitată, posibilitatea de a merge îna­poi şi lateral, de a merge efectuând mişcări coordonate ale membrului superior, poziţia capului şi a trunchiului în timpul mersului), probe de echilibru, teste funcţionale legate de acti­vităţi utilitare, gesturi mai complicate (răsucire din aşezat spre stânga-dreapta, târâre din aşezat, coborât din pat etc.).

Bilanţul articular – se investighează mobilitatea activă şi pasivă, posibilitatea de efectuare a unor mişcări complexe, rezultând un bilanţ global al membrelor. Se cercetează şi mobi­litatea trunchiului (înclinări laterale, flexie din aşezat etc.).

Bilanţul psihic relevă emotivitate exagerată, tulburări de memorie, anxietate, sociabilitate.

Trebuie observat dacă tulburările de echilibru sunt predo­minant pe o singură parte (stadiul 1) sau pe ambele, înso­ţite de tulburări de echilibru (stadiul 2), dacă mersul este foarte greoi, cu tulburări de ortostatism şi dezechilibre uşoare (stadiul 3), adăugarea tulburărilor psihice (stadiul 4)[1].

Kinetoterapia este un tratament asociat, cel de bază fiind medicamentos. Scopul kinetoterapiei constă în întârzierea evo­luţiei bolii prin ameliorarea mobilităţii articulare, a coordonării şi echilibrului, refacerea mimicii, ameliorarea respiraţiei.

Creşterea mobilităţii se face prin tehnici de facilitate, prin mişcări active cu rezistenţă mică, executate simetric şi asime­tric, masaj, băi calde care scad vâscozitatea ţesuturilor apara­tu­lui locomotor şi le cresc elasticitatea[2].

Pentru eficientizarea coordonării se recomandă: balansarea membrelor superioare în mers, exerciţii cu benzi elastice, sub forma mişcărilor complexe de trunchi şi membre superioare, mers lateral, inapoi, trecerea peste mici obstacole, mers pe paşi desenaţi, pe covor rulant.

Ameliorarea mimicii implică exerciţii în faţa oglinzii (ridicarea sprâncenelor, umflarea obrajilor etc.).

[1] Miroiu R., Fozza C., (2001), Curs de kinetoterapie în afecţiunile neurologice, Editura ANEFS, Bucureşti

[2] Cordun M., (1999), Kinetologie medicală, Editura AXA, Bucureşti

Have your say

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.